Roşcovele şi hrana sănătoasă


Ce anume recomanda roscovele sa faca parte dintr-o dieta sanatoasa? Pastaia contine aproximativ 40-50% zahar, care consta in zaharoza (pana la 26%), fructoza (pana la 13%), xyloza, maltoza si glucoza. De asemenea, contine proteine, aminoacizi, amidon, oligoelemente etc. Semintele contin proteine, grasimi (in principal acizi de tip oleinic, linoleic si palmitic), fitohormoni, tanin si guma de karuba. Roscovele sunt bogate in tanini care inhiba enzimele digestive si inactiveaza bacteriile coli. Acesta este si motivul pentru care specialistii sustin ca, de exemplu, pentru preventia imbolnavirilor cu bacteria enterohemoragica E.coli este recomandata o dieta din care sa nu lipseasca roscovele. De asemenea, consumul constant de roscove sustine dezvoltarea unei flore benefice de bacterii intestinale. Deoarece are un efect calmant asupra stomacului si mucoaselor intestinale, sunt recomandate pentru a atenua starile de greata si a trata diareea. Roscovele reprezinta o bogata sursa de vitamine si minerale (in special de calciu). Se spune ca revitalizeaza asemenea cafelei, fara a avea insa efectele secundare ale acesteia.

Doua retete malteze
Pentru a afla cum pot fi folosite roscovele in alimentatie, am apelat la unul dintre bucatarii celebri in Malta, Joseph Bugeja (Suncrest, Qawra), specializat in gastronomia traditionala a arhipelagului din meniul careia nu lipsesc aceste pastai hranitoare.

In Malta se prepara traditional „gulepp tal-harrub”, siropul de roscove, ideal pentru tratarea diferitelor afectiuni respiratorii. Pentru a-l obtine, ai nevoie de un kilogram de pastai de roscove, spalate bine si apoi uscate. Se asaza intr-un vas larg, pe un singur strat, si se da la cuptor pentru 5-10 minute. Se scot din cuptor, se lasa sa se raceasca si se rup in bucati mici, apoi se pun intr-un vas cu 2 litri de apa, sa se inmoaie, toata noaptea. Dimineata, pastaile de roscove se fierb cinci minute in apa in care au stat peste noapte, apoi apa se schimba si se lasa la fiert 30 de minute. Se pot adauga in apa cuisoare, bete de scortisoara si coaja rasa de lamaie. Se strecoara apa in alt vas, storcand pastaile de roscove, ca sa isi lase toata esenta. Se pune in acest lichid un kilogram de zahar si se lasa vasul la foc mic pana se dizolva complet, dupa care se creste flacara si se fierbe 30 de minute. Daca este prea subtire, se mai lasa pe foc, pana scade suficient, apoi se toarna in sticle care se sigileaza. Se poate adauga in siropul astfel obtinut si alcool (50-100 ml).

O alta reteta tipica pentru Malta, care si-a dovedit eficienta de-a lungul secolelor in ceea ce priveste ameliorarea unor probleme digestive si improspatarea respiratiei, o reprezinta caramelele din roscove, „kara melli tal-harrub”. In trecut, aceste bomboane erau considerate singurele dulciuri permise in timpul postului. Taiate in bucati mici, ele erau vandute de obicei in fata bisericilor, cu prilejul diferitelor procesiuni religioase sau in Vinerea Mare (cand se tinea post negru, dar aceste caramele si apa fiind permise). Pentru a le prepara, se pune sa fiarba o cantitate egala de miere si pudra de roscove, amestecand mereu. Mixtura se intinde apoi pe o suprafata unsa cu ulei, iar cand incepe sa se intareasca se rupe in bucati mai mici. O alta metoda este de a fierbe pana se ingroasa bine siropul de roscove.

CE AR TREBUI SA STII!?
PAINEA SF. IOAN. Roscovul este unul dintre cei mai vechi arbori ai planetei, printre putinii care au supravietuit, ca specie, erei glaciare si marelui diluviu, iar pastaile lui sunt de mii de ani o sursa de hrana sana­toasa. Se spune ca Sfantul Ioan a trait in pustnicie in desert numai cu roscove, motiv pentru care aceasta planta a fost supranumita „Painea Sfantului Ioan”.

POLENIZARE. O particularitate a roscovului este ca in cadrul speciei se dezvolta arbori-femela si arbori-mascul. Arborele-femela produce pastai numai daca florile – care apar in luna octombrie – sunt polenizate de cele ale arborelui-mascul. Pentru a avea o productie mai mare de roscove, e recomandat ca omul sa rupa florile-mascul si sa le scuture deasupra florilor-femela, polenizarea facuta de insecte nefiind suficienta.

RASPANDIRE. Parte intrinseca a peisajului mediteranean si alimentul despre care pomenesc parabolele biblice, roscovul ofera, de zeci de mii de ani, premisele unei alimentatii sana­toase, pastaile sale fiind incluse in dieta zilnica a popoa­relor din sudul Europei si din nordul Africii, din Asia Mica, dar si din Balcani. Pana in urma cu cateva decenii roscovele se intalneau curent si in zona sudica a tarii noastre.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s