Rigorile postului Crăciunului, ieri şi azi


Înainte vreme, la începuturile creştinismului, marile sărbători se ţineau cu post, iar în zilele de dinaintea Praznicelor Împărăteşti se ajuna. Adică se ţinea post negru. Explicaţia este cât se poate de simplă. La începuturi, antagonismul dintre creştini şi păgâni se definea şi astfel: în vreme ce păgânii mâncau foarte mult şi se de­dau dezmăţurilor, creştinii celebrau cu smerenie şi modes­tie. În timp, în calendarul posturilor bisericeşti au apărut aceste dezlegări… la untdelemn şi vin, la peşte… Biserica Catolică, spre exemplu, nu mai pune restricţii nici măcar la brânzeturi şi lactate în zilele obişnuite ale postului. Biserica Ortodoxă, în schimb, s-a dovedit a fi mult mai restrictivă. Până nu demult (câteva decenii în urmă, doar…), restricţiile din posturile importante erau ridicate doar duminicile (la untdelemn şi vin) şi la câteva sărbători bine definite (la peşte).

În Postul Crăciunului, spre exemplu, dezlegare la peşte era, pe vremea bunicilor şi străbunicilor noştri, doar în trei zile bine rânduite: Vovidenia (Ovidenia sau Intrarea Maicii Domnului în Biserică – 21 noiembrie), Sfântul Andrei (30 noiembrie) şi Sfântul Nicolae (6 decembrie). Astăzi, Postul Crăciunului, care era unul la fel de închis ca şi cel al Paştilor, a devenit, dacă pot spune aşa, „prietenos”. Doar miercurea şi vinerea nu se mănâncă untdelemn şi nu se bea vin, ci se „postestepană” la orele 3:00-4:00 după-amiază, când se mănâncă doar legume uscate sau fierte.

Dar chiar şi în aceste zile de miercuri şi vineri, când se întâmplă ca un sfânt să aibă Doxologie mare, se dezleagă la untdelemn şi vin, rămânând ca regulă doar că se mănâncă o dată în zi, la 3:00-4:00 după-amiază. Mai mult, dacă în aceste zile de miercuri şi vineri este un sfânt care are Priveghere, atunci se dezleagă şi la peşte, cum tot astfel se dezleagă în parohiile al căror hram se întâmplă să pice în zilele de miercuri sau vineri din Postul Crăciunului. Zilele de marţi şi joi sunt rânduite astăzi cu dezlegare la untdelemn şi vin, dar dacă este cumva vreun sfânt cu Doxologie mare, atunci e dezlegare şi la peşte. Şi peşte se mai mănâncă în toată sâmbăta şi duminica. Aşa se face că, în funcţie de cum se scurg zilele din calendar, de hramurile locului şi de rostirea slujbei de slavă (Doxologia), Postul Crăciunului comportă diferenţe de la un an la altul, de la o episcopie la alta.

Până la urmă, fiecare face cum îi spune inima: respectă zilele însemnate în calendarul lipit pe peretele din bucătărie (după cum episcopul ori mitropolitul locului a binecuvântat să se întâmple) ori se întoarce la rigoarea postirii de la începuturile lumii creştine. Nu că aş vrea să vă iau (de la gură) peştele (cel bine „dezlegat”) de Sfântul Nicolae. Dar nu pot să nu mă în­treb cum se face că e rânduită dezlegare la peşte tocmai în ziua celebrării Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, despre care se spune că înainte de a fi învăţat a mânca a deprins postirea. Stă scris în „Vieţile Sfinţilor”: „Când se apropia de pieptul maicii sale, se cunoştea a fi făcător de minuni, hrănindu-se nu după obiceiul pruncilor celorlalţi, pentru că numai din ţâţa dreaptă sugea lapte, având să dobândească cu cei drept credincioşi starea cea de dreapta. Apoi încă a început a fi postnic ales, căci miercurea şi vinerea numai o dată sugea lapte din ţâţă, şi atunci seara, după săvârşirea obişnuitei rugăciuni creştineşti…”. Acum, cu aşa pildă aleasă, cum să nu te ţii şi tu drept în zi de post, nelăsându-te în voia patimilor pântecelui?

Anunțuri

2 gânduri despre „Rigorile postului Crăciunului, ieri şi azi

  1. Pingback: Rigorile postului Crăciunului, ieri şi azi | travelsfera * travelsfera * travelsfera * travelsfera * travelsfera * travelsfera *

  2. Probabil ca acum ceva timp oamenii erau mai grijulii cu aceste obiceiuri. Insa toate momentele despre care amintesti, un om de rand sa le tina minte, mi se pare mult prea mult. Atunci cand un om lucreaza o zi intreaga, spre exemplu, mananca pe fuga, sigur poate evita carnea, insa deja sa ajunga sa evite si pestele si produsele lactate, cred ca ar fi prea mult. Are nevoie de energie din belsug mai ales in cazul in care trebuie sa alerge de colo-colo pentru diverse sarcini. Intr-adevar, conteaza foarte mult si depinde de fiecare cum este obisnuit, invatat si cum si-a randuit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s