„Cișmeaua celor trei popi” și alte fântâni bucureștene


fantaa filaretÎn vremurile de demult, cu toate că Bucureștiul se afla pe cursul unei ape mari – Dâmbovița – în care se vărsau altele mai mititele (precum Colentina și Bucureștioara, ca să le numim doar pe cele mai cunoscute), chestiunea alimentării cu apă potabilă a populației nu era dintre cele mai bine puse la punct. Dacă șoltuzii și pârgarii erau preocupați de cum pot stinge mai grabnic focurile ce se aprindeau din nebăgare de seamă, medicii aveau de lucru atunci când apa nu era bună de băut – iar sacagiii, în acest oraș fără suficiente puțuri și cișmele, găseau mereu mușterii la marfa lor (despre sacagii vom scrie însă într-un reportaj aparte). Continuă lectura

Bukur, Bukura, București. Și dacă legendarul cioban ce-a întemeiat Bucureștii a venit din Pind?


Din Pind în Carpați – destinul Rozafei și-al Anei lui Manole sau cum se întrețes legendele, în vechiul spațiu traco-ilir.

albanez mic

Îmi rezerv dreptul de a scrie despre Albania prezentului (pe care am cunoscut-o, nu demult, „la ea acasă”) şi despre cea a trecutului apropiat (păzită de cele peste 700.000 de cazemate ridicate în epoca parteneriatului politic şi militar albanezo-chinez) cât de curând, poate chiar mâine… Astăzi însă aş vrea să răsfoiesc pagini cu legende albaneze. Poate şi pentru că, printr-un concurs de întâmplări, copilăria mea a început sub semnul sacrificiului din Rozafa (primisem ca premiu, la şcoală, în clasa a II-a, o carte cu trei legende albaneze) – ceea ce m-a făcut să exclam, doi-trei ani mai târziu, când am aflat de legenda Mănăstirii Argeşului: cât de mult seamănă destinul Rozafei cu cel al Anei lui Manole! Continuă lectura

Revelion în Bucureştiul interbelic


De la balurile oficiale ale Curţii Regale, care se ţi­neau de două ori pe an, la serbările de binefacere din grădinile publice sau la sutele de birturi şi restaurante oferind mâncare şi antren pentru toate buzuna­rele, distracţia românului a fost mereu asigurată de o in­dustrie care a ştiut ce-i place şi a profitat din plin de acest detaliu genetic. Acum vreo sută de ani, grijile apăsau, parcă, mai puţin, iar tot omul îşi permitea, o dată pe săptămână, să-şi scoată familia „la bulevard”, acolo unde fumul de mititei se spune că făcea Bucureştiul recognoscibil din avion.

Crăciunul şi Revelionul erau, şi ele, momente de vârf ale anului, în care şampania franţuzească şi caviarul rusesc deveniseră cod alimentar obigatoriu. Marile restaurante din inima Bucureştiului se umpleau, mai ales la Sărbători, de o protipendadă elegantă, sincronizată cu ultimele accente haute-couture de la Paris şi dornică să guste invenţiile gastronomice ale unui Capşa ori Fialkovski. Continuă lectura

„Inspired by Bucharest”. Expoziție de fotografie dedicată Bucureștiului la Veneția


Marți, 10 decembrie 2013, ora 18:30, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția va avea loc inaugurarea expoziției de fotografie cu titlul „Inspired by Bucharest”. Evenimentul organizat de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în parteneriat cu CreArT – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti și B365.ro, beneficiază de patronajul Regiunii Veneto, al Provinciei Veneția și al Primăriei orașului Veneția. Continuă lectura

Bucureştiul grecesc=To elliniko Voukouresti


Comunicat de presă

Cea mai recentă apariţie a Editurii Omonia, albumul bilingv  Bucureştiul grecesc,  constituie o adevărată enciclopedie ilustrată a prezenţei greceşti aici, timp de peste cinci veacuri şi jumătate. Autoarea lucrării, dr. Georgeta Filitti,  reface, în pagini admirabile prin rigoare, concizie şi forţă de sugestie, destinul multisecular al grecilor care au poposit, pentru un răstimp mai scurt sau mai îndelungat, în Bucureşti, contribuţia lor la dezvoltarea acestuia fiind unanim recunoscută. Istoria lor se împleteşte strâns cu istoria oraşului. Mulţi greci s-au stabilit definitiv şi au prins rădăcini aici, afirmându-se ca personalităţi de vază ale societăţii româneşti. Bucureştiul a constituit pentru greci o destinaţie râvnită, cu multiple posibilităţi de afirmare. Continuă lectura

Suveranii României revin triumfal în Bucureştiul eliberat


Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri

Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1 Decembrie în contextul Marii Uniri, dar omitem să amintim un fapt care a avut loc concomitent cu actul istoric de la Alba Iulia: reîntoarcerea Regelui Ferdinand în Bucureşti, în fruntea armatei care eliberase Capitala.

Presa “reînviată” de la Bucureşti scria, în epocă, pe larg despre cele două evenimente. La 21 noiembrie 1916, nemţii, cucerind Capitala, interziseseră apariţia majorităţii ziarelor româneşti (mai puţin cele care serveau propaganda germană), acestea reluându-şi apariţia doi ani mai târziu, la 31 octombrie (stil vechi)/13 noiembrie (stil nou), după recucerirea cetăţii lui Bucur. La 19 noiembrie/2 decembrie 1918, ziarul Universul îşi deschidea ediţia cu un articol intitulat “La Alba Iulia şi… Bucureşti”: Continuă lectura