Toamnă cu mașini de scris și salată de gogoșari


Ma simt acum traind intr-o simbioza prea putin voita cu un fel de accelerator al timpului. Masinarie-masinarie, dar parca are si ceva uman in ea: e nestatornica, o ia cand inainte, cand inapoi si ma poarta cu ea prin amintiri, ori imi da vant inainte, de ma intreb cand voi mai prididi sa-mi duc la sfarsit proiectele, sa-mi implinesc promisiunile.

Continuă lectura

Anunțuri