Cozonacul, de la Kogălniceanu la Păstorel. 5 reţete celebre


Ar putea fi cozonacul o “celebritate”, un “VIP” pe masa de Crăciun – şi dacă luaţi sensul acesta, zău că nu sunteţi departe de adevăr. Însă ceea ce înţeleg eu prin “reţete celebre”, când vine vorba de Sărbători, este să aleg din cele aproape 90 de reţete pe care le-am aflat, în preumblările mele prin ţară (şi prin lume) – de unde le-am adunat cu mare grijă de gospodine harnice – ori din paginile cărţilor vechi, pe acelea care au şi un impact… cultural.
Pentru masa de Crăciun din acest an – şi pentru masa Revelionului, că doar n-o să faceţi anul nou numai cu torturi peste torturi şi-o să-i daţi locul cuvenit şi cozonacului tradiţional – am ales câteva reţete care au însoţit Sărbătoarea, de-a lungul a mai mult de un secol şi jumătate de gastronomie românească… tipărită (adică, de pe când ne-am învrednicit şi noi, prin pana cărturarilor Negruzzi şi Kogălniceanu, să aşezăm reţetele noastre în filă de carte).

Continuă lectura

Reclame

Banchet cu Vodă, de Crăciun


„Nimeni nu putea sa refuze sa bea, caci datina cerea ca oricine sta cu el la masa sa bea in felul acesta pana in clipa in care se aduceau lumanarile, acesta fiind semnalul plecarii”, spunea diaconul sirian Paul de Alep, calator, odinioara, prin Tarile Romane.
Ancorata intre doua lumi, bucataria romaneasca medievala se „nutreste”, deopotriva, din traditiile culinare bizantine si otomane (componenta motivata si de relatia volens-nolens foarte stransa cu Tarigradul, unde nu de putine ori viitorii voievozi isi petreceau anii foarte tineri, ca zalog la Inalta Poarta) si din specificul mancarurilor Europei Centrale si Occidentale, bazate pe carne de porc, afumatura si salamuri. Si daca nu stim prea bine cu ce se vor fi hranit palmasii, truditorii dintotdeauna ai pamantului, cautarea prin cronicile colbaite scoate insa la iveala destule informatii despre ce insemna arta culinara la curtea voievozilor romani. Continuă lectura