Academicianul Dan Berindei: „O să-mi fac Crăciunul cu Kogălniceanu, cu Negruzzi, cu Alecsandri…”

Sarbatoare a familiei prin excelenta, Craciunul aduna altadata bunici, parinti si copii dinaintea bradului impodobit, in jurul mesei cu bucate alese. Chiar si in anii complicati ai comunismului, Craciunul nu si-a tocit de tot aura. Astazi asistam la o insingurare tot mai mare, tocmai la ceasul Sarbatorilor Sfinte. Tot mai multi dintre noi suntem „singuri de Craciun”, chiar si atunci cand suntem in mijlocul multimii. Si asta pentru ca nu mai traim minunea Nasterii Domnului, nu ne mai lasam coplesiti de taina.

Academicianul Dan Berindei: “Avem nevoie de un preşedinte care să fie arbitru, nu unul care să cârmuiască arbitrar”

În ianuarie 2012 realizam, pentru Jurnalul Național, un interviu cu istoricul și academicianul Dan Berindei. Reiau aici acel dialog, marcat atunci de evenimentele politice ale acelui moment din istoria (foarte) recentă a României. Descendent al Brâncovenilor, născut la 3 noiembrie 1923, istoricul s-a stins din viață azi, 23 decembrie, la vârsta de 98 de ani.

Academicianul Dan Berindei a vazut istoria curgandu-i prin fata ochilor – la propriu, pentru ca are aproape 90 de ani –, dar si prin natura profesiei sale de istoric. Spune insa ca protestele din Piata Universitatii din ultimele trei saptamani reprezinta “un fenoment unic’ si cu atat mai mult demn de luat in seama de actualii guvernanti.

Piaf, Bécaud, Brassens… și 10 duzini de stridii de Arcachon (video)

Alături de celebrul său vin roşu, regiunea franceză Bordeaux mai are un produs demn de masa unui rege: stridiile de Arcachon. De acum 1.700 de ani, când au fost pomenite prima dată de poetul Ausone, până în timpurile noastre, ele au încântat prin gustul lor deosebit, „atât de agreabil şi atât de delicat încât ai crede că respiri violete”.

Două RECLAME pentru PARADIS

Două, da, pentru că cea dintâi a scris-o însuși Caragiale, oaspete din ce în ce mai des al Sinaiei, în ultimele decenii ale veacului al XIX-lea – pe când ședea în gazdă la „vilele Gentilini” de pe strada care se numește azi Avram Iancu. Vilele (la numerele 28 și 32, azi) se aflau vizavi de una dintre casele construite de un alt italian, A.G. Venturini (dar despre asta e de scris altădată… să ne amintim doar de Rică Venturiano din „Noaptea Furtunoasă” și de faptul că, chiar și după plecarea în Germania, familia ținea legătura cu „madam Venturini”, soția dezvoltatorului imobiliar A.G. Venturini).

O croazieră pe pachebotul „Sinaia”

Reclama publicată de ziarul Le Populaire : journal-revue hebdomadaire de propagande socialiste et internationaliste, în 28 iunie 1937, mi-a stârnit interesul pentru a căuta și alte informații cu privire la… Pachebotul „Sinaia”. Le Populaire anunța o croazieră de 9 zile în Mediterana (1-9 august), pentru un preț care pornea de la 810 franci (preț convenabil și clasei muncitoare, dacă luăm în calcul faptul că se anunța ca „Grande Croisiere Populaire”).

Sărindar – istoria puțin știută a dărâmării „bisericii coconilor” din București

Răsfoind ediţii vechi de-un secol şi mai bine ale «Universului» (ziarul fondat de Cazzavillan în 1884 şi care i-a însoţit pe români, în istoria lor, timp de aproape 70 de ani), o notiţă mi-a sărit sub ochi. «Luni s-a ţinut la Ministerul Cultelor licitaţia pentru dărâmarea bisericii Sărindarului. Dărâmarea s-a adjudecat pe preţ de 3.500 lei. Lucrarea trebuie sfârşită până-ntr-o lună». Era ediţia din 3 septembrie 1893 şi asta-nseamnă, după regula în care zilele de ieri, azi şi mâine sunt consemnate în presa vremii cu o zi întârziere, că şedinţa de la minister se ţinuse pe întâi septembrie, chiar de-nceputul anului bisericesc, pentru Mănăstirea Sărindar… un început al sfârşitului.

A 40-a ctitorie

Remember Nice.. cu Picasso și Matisse!

Am fost norocoși! Zău că am fost norocoși… Deși trebuia să se fi încheiat de câteva zile, la începutul lui octombrie 2018 am reușit să vizităm expoziția comună – Matisse/ Picasso – de la Vila Genoise, care veghează, îmbrăcată în purpura-i seculară, deasupra Golfului Îngerilor. La Nisa, cei doi titani ai picturii mondiale și-au petrecut lungi zile și nopți în discuții pline de patos, s-au admirat și și-au influențat în mod subtil arta. Au ridicat prietenia la rang de artă.