Cornel Parv, veteranul serbarilor de la Alba Iulia: „Sunt de-o etate cu tara asta mare. Cu Unirea…”


Pe-un frig „de-ngheata si oul de corb”, a ajuns la Alba Iulia, in toiul noptii de Santandrei. A venit tocmai de la Buru, din judetul Hunedoara, asa cum face de cateva decenii, de fiecare data, de Ziua Marii Uniri. Sunt multi cei care vin de departe, pentru celebrarea acestei zile sfinte a neamului, insa Cornel Parv e o prezenta insolita. Are aproape 94 de ani. Straiele lui vechi sunt impodobite cu medalii de pe front si cu insigne. Pe cusma din blanita de miel, tocita de vreme, straluceste cocarda tricolora, ca lampasul unui miner. Intr-o mana tine „batul” (parul cu care se ajuta la mers, lemn lustruit de cat la purtat prin lume), iar in cealalta, un drapel tricolor, cu capatul impodobit cu flori. Continuă lectura

Anunțuri

Suveranii României revin triumfal în Bucureştiul eliberat


Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri

Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1 Decembrie în contextul Marii Uniri, dar omitem să amintim un fapt care a avut loc concomitent cu actul istoric de la Alba Iulia: reîntoarcerea Regelui Ferdinand în Bucureşti, în fruntea armatei care eliberase Capitala.

Presa “reînviată” de la Bucureşti scria, în epocă, pe larg despre cele două evenimente. La 21 noiembrie 1916, nemţii, cucerind Capitala, interziseseră apariţia majorităţii ziarelor româneşti (mai puţin cele care serveau propaganda germană), acestea reluându-şi apariţia doi ani mai târziu, la 31 octombrie (stil vechi)/13 noiembrie (stil nou), după recucerirea cetăţii lui Bucur. La 19 noiembrie/2 decembrie 1918, ziarul Universul îşi deschidea ediţia cu un articol intitulat “La Alba Iulia şi… Bucureşti”: Continuă lectura

“Transilvania, Cetatea cea tare a Românismului”


Fapte şi întâmplări ce au precedat actul istoric de la 1 Decembrie 1918, reflectate în presa vremii
“A trecut valul furios şi s-a spart. Piatra românismului a rămas”… Nu mai ştiu cine a scris cuvintele acestea, în zilele acelea fierbinţi în care românii porniseră spre centrul spiritual al Ardealului, spre Alba-Iulia. Dar am sub ochi pagini întregi din ziarele acelui noiembrie 1918 şi spicuiesc din ele gânduri şi idei aşternute pe hârtie înainte de actul istoric de la 1 Decembrie. Continuă lectura

Mărturia Elenei Alistar, singura femeie din Sfatul Ţării, despre unirea Basarabiei cu România


Fiică şi soţie de preot, născută în sudul Basarabiei, în urmă cu 140 de ani (în judeţul Ismail, azi în Republica Ucraina), medic şi pedagog, Elena Alistar Romanescu se remarcă ­ într-o epocă în care femeile cu greu îşi croiau drum în politică ­ prin fervoarea cu care militează pentru cauza românilor din Imperiul Ţarist, având un rol covârşitor în Unirea Basarabiei cu România. În 1917, ca membră activă a Partidului Naţional Moldovenesc, ea este aleasă în Sfatul Ţării, ca deputat din partea ţinutului Cetatea Albă. Este, astfel, prima femeie din întreg teritoriul locuit de români, care a ajuns să facă politică la un asemenea nivel. Continuă lectura