O carte cu rețete sănătoase: „Grain Power”


Cateva teorii alimentare castiga tot mai mult teren in Occident (si, mai cu seama, peste Ocean). Una dintre aceste teorii este cea a omului „frugivor”, a carui alimentatie se bazeaza pe fructe, seminte si radacini (hrana primilor oameni).
O a doua teorie este cea a crudivorismului, cunoscut si sub numele de „hrana vie”. Optiunea de a manca alimente netratate termic sau gatite foarte putin – ramanand in zona a ceea ce italianul (in alte circumstante, totusi) numeste „al dente” -, este echivalentul unei alimentatii sanatoase, spun partizanii ideii.
In fine, o a treia cale este cea a flexitarianismului, adica un regim alimentar… flexibil Continuă lectura

Anunțuri

Morcovii, în „cruciada” sănătăţii tale



La inceputul Evului Mediu, cele trei legume esentiale, baza alimentatiei oricarui european, erau dovleacul, varza si ceapa. Cruciatii aveau sa aduca pe continent, la intoarcerea lor din batalii, o alta leguma care a fost indragita imediat pentru ca putea fi pastrata tot timpul anului: morcovul. Bogat in caroten (provitamina A), morcovul nu a fost de la inceput cel pe care il cunoastem astazi. Pe la 1100-1200, el nici macar nu era portocaliu. Ci mov-vinetiu, la exterior, prezentand cercuri concentrice albe, vinete si rosiatice in interior.
Era insa foarte gustos, hranitor, energizant si se putea manca deopotriva fiert (cu napi, sfecla sau alte radacinoase) sau crud. Cei care au schimbat destinul acestei legume si au imbogatit-o cu provi­tamina A au fost gradinarii olandezi. Totul s-a intamplat pe la jumatatea secolului al XVI-lea, cand florarii din Amsterdam au voit sa-i faca un cadou neobisnuit suveranului lor, Wilhelm de Orania, zis Wilhelm Taciturnul. Continuă lectura

Algele sau „legumele mării”


In mod traditional, in toate regi­unile din apropierea marilor si oceanelor, algele sunt parte a unui meniu echilibrat. In alte parti ale lumii, ele sunt mai mult cunoscute ca produse farmaceutice primare sau secundare. Pentru cei care stiu cat de bogate sunt in minerale si oligo-elemente, algele cunoscute si sub denumirea de „legumele marii”, devin un deziderat la orice masa. Poate ca unii intorc capul in momentul in care aud ca ar putea manca o farfurie cu alge, dar daca ar afla ca au multime de calitati – sunt savuroase, econo­mice, usor de asimilat – atunci cu siguranta nu ar mai ezita sa le manance si sa le recomande. Continuă lectura

Leguminoasele, trucuri pentru o preparare corectă


Leguminoasele (sau legumele uscate) constituiau in trecut baza alimentatiei omului de rand. Lintea, nautul, fava, soia, bobul aproape ca au disparut din camarile noastre (aici, in Balcani, pentru ca in Orient ele inca fac fala mesei), mazarea si fasolea uscata pastrandu-si insa locul in lista de bucate. Cum o alimentatie corecta trebuie sa contina si leguminoase – recunoscute, de exemplu, pentru aportul lor de aminoacizi –, vom face de aceasta data o succinta prezentare a mo­dului corect de preparare a acestora. Continuă lectura

Roşcovele şi hrana sănătoasă


Ce anume recomanda roscovele sa faca parte dintr-o dieta sanatoasa? Pastaia contine aproximativ 40-50% zahar, care consta in zaharoza (pana la 26%), fructoza (pana la 13%), xyloza, maltoza si glucoza. De asemenea, contine proteine, aminoacizi, amidon, oligoelemente etc. Semintele contin proteine, grasimi (in principal acizi de tip oleinic, linoleic si palmitic), fitohormoni, tanin si guma de karuba. Roscovele sunt bogate in tanini care inhiba enzimele digestive si inactiveaza bacteriile coli. Continuă lectura