Revelion în Bucureştiul interbelic


De la balurile oficiale ale Curţii Regale, care se ţi­neau de două ori pe an, la serbările de binefacere din grădinile publice sau la sutele de birturi şi restaurante oferind mâncare şi antren pentru toate buzuna­rele, distracţia românului a fost mereu asigurată de o in­dustrie care a ştiut ce-i place şi a profitat din plin de acest detaliu genetic. Acum vreo sută de ani, grijile apăsau, parcă, mai puţin, iar tot omul îşi permitea, o dată pe săptămână, să-şi scoată familia „la bulevard”, acolo unde fumul de mititei se spune că făcea Bucureştiul recognoscibil din avion.

Crăciunul şi Revelionul erau, şi ele, momente de vârf ale anului, în care şampania franţuzească şi caviarul rusesc deveniseră cod alimentar obigatoriu. Marile restaurante din inima Bucureştiului se umpleau, mai ales la Sărbători, de o protipendadă elegantă, sincronizată cu ultimele accente haute-couture de la Paris şi dornică să guste invenţiile gastronomice ale unui Capşa ori Fialkovski. Continuă lectura

Anunțuri

„Reţete gemene” pentru dezlegările la pește


Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte de razboi – in prima si a doua editie – are un titlu intrigant: „Dictatura gastronomica”. Am la indemana ambele editii si, de la o prima ochire, oricine isi da seama ca cea de-a doua varianta este mult imbunatatita – cu vreo 500 de retete, plus contributiile cititorilor si ale doamnei Bacalbasa, sotia scriitorului. A treia editie, cea din… 2009 (Editura Cartex), la trei sferturi de veac distanta, imi apartine. Si, ca sa nu fiu mai prejos de confratele jurnalist, gurmand si autor culinar, i-am adaugat si eu un corpus de note explicative, sa-nteleaga cititor-gurmetul care-i povestea cate unui preparat… Continuă lectura