In memoriam Marian Neagu: La Păcuiul lui Soare, „mitropolia din adâncuri a Vicinei” își sună clopotele


Păcuiul lui Soare

„A zecea minune a lumii. Acum treizeci de ani, când am venit aici prima dată, ca student, m-am considerat printre cei aleși. De trei decenii, locul acesta e căminul meu…”

Vestea a venit cu dangăt de clopot. În dungă! S-a stins prietenul Marian Neagu! S-a risipit în genuni (și) cel care ne-a deslușit misterele „Mitropoliei din Adâncuri”.

Istoricul, arheologul, fostul director al Muzeului Dunării de Jos din Călărași – pe care l-a condus patru decenii fiind, la retragerea lui, considerat cel mai longeviv director de muzeu din țară – ne-a dăruit necondiționat prietenia lui, într-un sfârșit de iarnă, cu treisprezece ani în urmă. Un februarie cu irizări de martie, cum spuneam atunci, în vreme ce barca muzeului – cu el la vâsle – ne ducea spre Păcuiul lui Soare, insula din mijlocul Dunării, despre care am scris atunci textul pe care vi-l (re)supun azi, spre lectură. Continuă lectura

Crochiu de Echinocțiu, cu suflete frumoase și speranță


La Echinocțiu, când lumina și întunericul se așază în balanță dreaptă, caut întotdeauna „geana” aceea de lumină în plus, zvâcul de speranță, dramul de emoție mierie, care să gireze așezarea verii pe drumul ei. Echinocțiul, anul ăsta, a trimis semne mult mai subtile (încă). Văzute – și mai ales trăite – de cei aleși.

Continuă lectura

Filmul „Între chin și amin”, premiu de excelență la un prestigios festival internațional


Filmul „Între chin și amin”, regizat și realizat de Toma Enache, a primit premiu de excelență la o competiție prestigioasă internațională, The IndieFEST.

Pelicula a fost distinsă cu „Award of Excellence Special Mention: Film Feature” și a primit critici entuziasmante din parte juriului. Continuă lectura

Cărțile de bucate ale anilor 1840 – 3 titluri, 7 ediții (+1)


Cartea de bucate1 a Mariei Maurer2 – a cărei ediție nouă a fost tipărită la Editura GastroArt – este una din epoca de pionierat a genului, în producția noastră editorială. În deceniul 5 al secolului al XIX-lea au apărut 3 titluri gastronomice, însumând 7 ediții, ceea ce nu-i nici mult, nici puțin, în condițiile în care până atunci niciodată românii nu mai avuseseră o carte de bucate tipărită. 3 titluri, 7 ediții, asta înseamnă că încă de la început s-a simțit nevoia de a reedita unele dintre aceste volume, pentru a mulțumi o nevoie a pieții pentru cartea de gen. Ba, chiar, după unele surse bibliografice, ar trebui să augmentăm această statistică cu încă o carte – dar despre acest „+1” voi scrie ceva mai târziu. Continuă lectura

„Ea a venit pe fereastra bucătăriei”. Rețeta de biscuiți dintr-o carte de bucate BEATLES


Ea a venit pe fereastra bucătăriei. Ea – cum care Ea? Inspirația, desigur. Sau muzica? Stephen J. Spignesi publica, în urmă cu două decenii, o carte de bucate ale cărei rețete, toate, au fost inspirate de muzica legendarei formații britanice Beatles.

„She Came in Through the Kitchen Window” este titlul acestei cărți (o parafrază la melodia Beatles-ilor „She Came In Through The Bathroom Window”), scrisă cu mult umor (și cu multă știință culinară), din care puteți găti în timp ce fredonați melodiile celor patru „muschetari” ai rockului.

Continuă lectura

Cum le-a onorat Parisul pe Caterina de Medici și Elisabeta de Austria (festinuri medievale)


16 boi, 3 juninci, 32 de viţei, 63 de iezi, 95 de miei, 300 de purcei de lapte, 120 de prepeliţe, 700 de becaţe, 6000 de pui de găină, 11 mistreţi şi 140 de fazani. Numai (!) atât a comandat tatăl lui Gargantua pentru a-l sărbători pe fiul său! Poate să pară o simplă fantezie născută din mintea înfierbântată a lui Rabelais (1), un romancier de geniu, dublat de un gurmand nepotolit. Totuşi… prânzul acesta „gargantuesc” e mai nimic pe lângă meniurile uriaşe care au fost cu adevărat comandate, gătite şi mâncate, de-a lungul istoriei…!

festin medieval

Pagină din „Le Livre des Conquestes et Faits d’Alexandre”. Paris, Petit Palais, musée des Beaux-Arts de la Ville de Paris
http://www.petitpalais.paris.fr/

Continuă lectura

Cezar Ivănescu – trubadurul din cetatea thanatică


Rod. Rodire. Rodnic. A rodi. Roditor. Nu cred să existe familie de cuvinte în limba română care să i se fi potrivit mai bine poetului Cezar Ivănescu, cel care, de la Nichita Stănescu încoace, a fost întruchiparea apostolului Poeziei. Sau a boemului absolut, adânc, puternic, atins de aripa geniului. Continuă lectura