Două RECLAME pentru PARADIS

Două, da, pentru că cea dintâi a scris-o însuși Caragiale, oaspete din ce în ce mai des al Sinaiei, în ultimele decenii ale veacului al XIX-lea – pe când ședea în gazdă la „vilele Gentilini” de pe strada care se numește azi Avram Iancu. Vilele (la numerele 28 și 32, azi) se aflau vizavi de una dintre casele construite de un alt italian, A.G. Venturini (dar despre asta e de scris altădată… să ne amintim doar de Rică Venturiano din „Noaptea Furtunoasă” și de faptul că, chiar și după plecarea în Germania, familia ținea legătura cu „madam Venturini”, soția dezvoltatorului imobiliar A.G. Venturini).

O croazieră pe pachebotul „Sinaia”

Reclama publicată de ziarul Le Populaire : journal-revue hebdomadaire de propagande socialiste et internationaliste, în 28 iunie 1937, mi-a stârnit interesul pentru a căuta și alte informații cu privire la… Pachebotul „Sinaia”. Le Populaire anunța o croazieră de 9 zile în Mediterana (1-9 august), pentru un preț care pornea de la 810 franci (preț convenabil și clasei muncitoare, dacă luăm în calcul faptul că se anunța ca „Grande Croisiere Populaire”).

O raţă fandosită şi un bou la modă

La „Le Boeuf à la Mode” se poate lua şi astăzi, ca acum un veac, o cină pariziană fabuloasă. E de ajuns să ajungi pe strada La Bruyerre, nu departe de celebra Place Pigalle şi să cauţi un imobil pe frontonul căruia se află un mic element decorativ reprezentând… un bou care poartă o pălărie „à la Belle Epoque”. Cu alte cuvinte e… un bou la modă!

O cină la Palatul Elysée. Monarhii României şi preşedinţii Franţei

Meniul oferit de Președintele Franței Alexandre Millerand Regelui Ferdinand I al României și Reginei Maria, Palatul Elysée, cu ocazia vizitei oficiale – 10 aprilie 1924

A intrat de mult în anecdotica Palatului Elysée ziua în care, după primul mare război, Regina Maria a României a prânzit cu președintele Franței, Raymond Poincaré. Era în 8 martie 1919, iar călătoria sa la Paris se înscria într-o serie de vizite neoficiale pe care frumoasa regină le făcea în Franța și în Marea Britanie, pentru a câștiga simpatie pentru cauza românilor: recunoașterea actului Unirii de la 1 decembrie 1918. Tratatul de pace de la Versailles avea să poarte și amprenta acestei întâlniri…

A vrut să joace Hamlet din orgoliu. Și a fost cel mai bun! 30 de rechemări la rampă…

In prima zi a anului 1912, directorul Teatrului National din Bucuresti, Ion C. Bacalbasa, s-a pomenit in biroul sau cu actorul Aristide Demetriade (1872-1930), societar al teatrului, care i-a pus dinainte demisia sa. Cum si-a motivat gestul temperamentalul actor aflam dintr-o pagina a revistei “Rampa”: “Am cerut sa joc si eu pe Hamlet alaturi de ceilalti doi (C. Nottara si Tony Bulandra – n.n.), indiferent daca voi juca intaiul, al doilea sau al treilea (…). Am fost insa refuzat. Atunci mi-am dat demisia pe ziua de 1 ianuarie 1912 si am avut grija sa o inregistrez ca sa nu poata fi data uitarii…”.

Ileana Costea: „ÎMPREUNĂ” cu și despre Ana Blandiana în literatură și film

Început de aprilie, cu vești de departe, despre… oameni de aproape. Ne plângeam într-o vreme de globalizare și țesătura tot mai deasă a „pânzei” internetului, dar cât de bine prinde azi comunităților și prieteniilor de tot felul – inclusiv celor afectiv-culturale, cum este cea dintre noi, Simona & Valentin Țigău, și Ileana Costea, profesor emerit la California State University, Northridge! Ne-am văzut relativ puțin, demult – țin minte vagonul trenului care ne ducea la malul mării, pentru o întâlnire a românilor din diasporă (eu scriam atunci pentru Jurnalul Național) -, dar comunicarea nu a încetat niciodată, deși au trecut de atunci, să tot fie, vreo 14 ori 15 ani. Uneori, primesc doar fotografii și câteva cuvinte despre peisaje și oameni – îmi amintesc de imaginile cu dealurile înflorite ale Californiei, în momentele lor de grație… -; alteori, Ileana Costea îmi trimite articole despre evenimente culturale pe care le-a animat/ le animează, cu spiritul ei mereu generos! Așa cum este și acest text despre o întâlnire, în rețeaua cea atotcuprinzătoare a unei prietenii literare/ spirituale/ de suflet, cu poeta Ana Blandiana.

Rețetele nevestei lui Darwin

La 200 de ani de la naşterea lui Darwin (1809-1882), la Londra s-a publicat o carte cuprinzând 55 de reţete din caietul Emmei Darwin, aflat în fondul special Charles Darwin de la Biblioteca Universităţii din Cambridge