De-a haiducii, în miezul toamnei


Sa trecem prin toamna fara popasul cuvenit prin mustarii, fara sa tragem in piept aerul imbalsamat cu… fumul pastramelor de oaie puse la frigare? Sa trecem prin toamna fara barem o reteta de berbecut? Continuă lectura

Anunțuri

Voiaj gustos în Balkania: Perișoare de cartofi cu smântână


Caragea-Vodă a purces în țară la domnie după obicei și a intrat în oraș de Sfântul Spiridon, a coborât încet cu hegemonicon pe podul Beilicului, și în sunetele clopotelor întregului oraș s-a închinat la Sfântul Spiridon cel Nou; apoi cu pas domol, urmat de cei dintâi boieri ieșiți la cherofilima (sărutatul mâinii), s-a îndreptat spre biserica de la Curtea Veche, unde a fost miruit cu marele mir de taină, și numai atunci a devenit voevod cu adevărat, uns al Domnului. Continuă lectura

Cartea bucătăriei mele


Nu spun că sunt întotdeauna de acord cu enunţurile autorului vizavi de originea unor preparate, dar trebuie să-i recunosc lui Dan Frank o salutară „cotrobăire” (ca să nu zic cercetare, ceea ce l-ar apropia şi mai mult de un om de ştiinţă şi l-ar îndepărta de condiţia lui de pasionat) prin cărţi vechi şi noi şi prin documente care tratează teme de acest fel. „Cartea bucătăriei mele” (Paideia, 2011), deşi pare la început un talmeş-balmeş de enunţuri şi reţete, se dovedeşte a fi, până la urmă, un instrument de lucru util celui care vrea ca, în bucătărie, să ştie mai mult decât rigorile unei reţete. Continuă lectura

O cină cu Alexandre Dumas


Alexandre Dumas-tatăl rămâne un nume în istoria gastronomiei mondiale în primul rând datorită faimei sale de gurmand şi în al doilea rând din pricina celebrului său “Mare dicţionar de artă culinară”. Nu e primul şi nu este singurul dintre scriitorii francezi ori de aiurea care scriu despre “bucătăreală”. Sunt la fel de cunoscute exemplele lui Baudelaire (la francezi) şi Păstorel Teodoreanu (la noi), cel dintâi cerând bucătarului virtuţi care să-l definească, deopotrivă, ca un poet, un savant şi un voluptuos, iar cel de-al doilea arătându-se un cunoscător al bucatelor şi al vinurilor ori de câte ori se aşeza la masă, fie ca să mănânce şi să bea, fie ca să scrie despre ce-a mâncat şi-a băut. Continuă lectura